Scriam in alt articol https://academynutrifit.ro/microbiomul/ca ar fi bine sa mentinem un echilibru intre noi si microorganismele care ne locuiesc.
Recomand pacientilor mei sa caute sa introduca alimente fermenatate (probiotice) : varza murata la soare, castraveti murati la soare, chefir facut in casa cu ciuperci de chefir si paine cu maia. In special recomand acesta schimbare in dieta persoanelor care au anumite probleme de sanatate: sindrom de colon iritabil, boli autoimune, o imunitate scazuta, si mai sunt cateva categorii.
Chefir vine din cuvantul turcesc keyif, care inseamna „ placere/ te simti bine” după ce il consumi. Chefirul din acest articol este diferit de cel din magazine.
Chefirul este facut in casa cu ajutorul ciupercilor tibetane are multe propietati nutritive. Este iaurt popular din Tibet, care se caracterizează printr-un gust acidulat și oarecum alcoolic 1%, o aroma usor de drojdie și consistenta foarte cremoasa. Aceste ciuperci sunt micute, ca niste muguri de conopida, de dimensiuni de 2-9 mm, insa ajung si la 30 mm lungime dupa cateva luni.
Boabele de chefir tibetan, asa-numita ciuperca tibetana, sunt de provenienta din Tibet, China si apartin aceleiasi familii de chefir provenind din muntii Caucazieni. Bauturi similare cu chefir se gasesc si in tari: Taiwan, Rusia, Turcia, Brazilia, Argentina, Coreea, Germania, Irlanda, Portugalia și Franta(1).
Chefirul produs contine pana la 61 de tulpini de bacterii și drojdii, facandu-l o sursă de probiotice foarte bogata și diversa, desi această diversitate poate varia(2).
Si de ce este mai special chefirul decat alte lactate?! Pentru ca are probioticul Lactobacillus kefiris. Procesul de fermentatie reduce din lactoza, dar acest lucru nu face neaparat lipsit de lactoza acest produs. Am incercat si cu lapte fara lactoza dar se observa o incetinire in dezvolatarea noii culturi de ciuperci, iar in lapte vegetal nu se dezvolta mai deloc. La cei care sunt intoleranti la lactoza se procedeaza altfel dar chefirul tot se poate introduce in alimentatie.
Continut:
Proteine: 9 grame
Calciu: 24% din valoarea zilnică recomandata
Fosfor: 20% din DV
B12: 29% din DV
B2: 25% din DV
Magneziu: 7% din DV
Vitamina D: 12% din DV
Chefirul are cca 104 de calorii, 11,6 grame de carbohidrati și 2-3 grame de grasimi, in functie de tipul de lapte utilizat (3).
Beneficiile raportate pentru sanatate ale chefirului includ activitate anticancerigena, antimutagena, antiinflamatoare, antimicrobiana, antihipertensiva si antidiabetic. Desi există unele dovezi și studii promitatoare cu privire la efectele asupra sanatatii ale chefirului sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a clarifica activitati terapeutice la om (4).
Viviana
1- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4076316/#pone.0101387-Ahmed1
2. Zhou J, Liu X, Jiang H, Dong M (2009) Analysis of the microflora in Tibetan kefir grains using denaturing gradient gel electrophoresis. Food microbiol 26: 770–775. [PubMed] [Google Scholar]
3- https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/170904/nutrients
4- https://www.sciencedirect.com/topics/food-science/kefir
